Mădălina Rujan a participat la misiuni de menţinere a ordinii şi liniştii publice în Paris. Două luni, poliţista a lucrat cot la cot cu oamenii legii la identificarea cerşetorilor şi hoţilor din capitala franceză

Crăciunul şi Anul Nou le-a petrecut la muncă, departe de familie, printre turişti şi identificând românii şi ţiganii pentru a realiza o bază de date în scopul formării unor legături în ceea ce priveşte familiile lor.

Poliţista a descoperit că ţiganii sunt cei care dau bătăi de cap legiuitorilor francezi. Atfel, femeile rrome, minore, cerşesc, iar copiii, între nouă şi 12 ani, au devenit experţi în furtul de telefoane mobile, în special IPhone, pe care le vindeau apoi la colţ de stradă.

Ei se organizează în grupuri de câte patru –cinci persoane, distrag atenţia turistului, care savurează cafeaua la o terasă şi neglijează telefonul mobil sau alte bunuri lăsate, la vedere, pe masă, şi cu ajutorul unei coli de hârtie pe care scriu ceva acoperă bunurile omului şi în câteva secunde se fac nevăzuţi.

O altă metodă de a „curăţa” de bani turiştii din Paris o reprezintă jocurilor alba- neagra, de unde se pleacă cu sute de euro.

„Eu am lucrat pe Champs Elysees, lângă Turnul Eiffel şi în zona Trocadero, erau aceeaşi cetăţeni români pe care îi întâlneam. Erau femeile de etnie rromă care cerşeau folosind nişte coli A4 pe care scriau Asociaţia Surdo-Muţilor, aveau un tabel cu nume, semnătură şi sumă în euro.

Suma minimă era de 20 de euro şi mergeau la turişti, nici nu vorbeau, şi doar le arătau pentru a semna şi oamenii dădeau banii”, povesteşte poliţista despre metoda folosită de ţigani prin care scoteau banii frumoşi de la turişti.

Ţigăncile erau uşor de recunoscut, erau conduse la postul de poliţie de la Turnul Eiffel, erau identificate şi apoi lăsate să plece, chiar şi cu banii făcuţi din cerşit. Legea franceză este permis