ProSport prezintă astăzi un nou episod în susţinerea campaniei „Jos Mitică! Jos Naşul!”. Cei doi au păstorit un sistem unde criteriul sportiv a fost deseori sufocat de cel financiar. În Liga I au fost echipe care au retrogradat, dar şi-au păstrat locul în prima divizie prin negocieri ca la talcioc.

Istoria locurilor cumpărate în Divizia A a început în vara anului 2001, printr-o tranzacţie parafată între FCM Baia Mare şi FCM Bacău. Prima promovase în urma barajului cu Foresta Fălticeni, a doua, retrogradase de drept în eşalonul secund. Înţelegerea a creat o adevărată furtună în Maramureş, Heinrich Schorsch, preşedintele băimărenilor, fiind pus la zid pentru că a vândut visul unui întreg oraş de a juca pe prima scenă. „Neamţul” şi-a mascat atunci manevra, aruncând vina în curtea oficialităţilor locale, care nu ar fi aprobat bugetul dorit de el. „Fără bani nu ţin echipa în A”, a fost replica lui Schorsch. FCM Baia Mare nu s-a înscris în sezonul următor, iar locul vacant a fost ocupat nu de învinsa din baraj, Foresta, ci de Bacăul lui Sechelariu (foto stânga), care a pus pe masă un milion de dolari.

Sportul, „victimă colaterală” în 2006

Odată deschis balul, tranzacţiile s-au succedat ediţie de ediţie, culmea ridicolului fiind atins în ediţia 2005-2006, când două locuri au fost decise în culise. Mai întâi, Sportul Studenţesc a fost retrogradată pe motive de licenţiere (nu şi-a plătit datoriile la stat până la 31 martie 2006), locul ei fiind preluat de Pandurii Tg. Jiu, care retrogradase. „Este un abuz, suntem o victimă colaterală”, a fost strigătul de deznădejde al lui Vasile Şiman. Patronul Sportului a preluat astfel o temă vehiculată atunci în presă, infirmată însă categoric de Marin Condescu: s-a spus că „Pandurii” au cotizat atunci vreo 500.000 de euro către unii responsabili din FRF pentru a decapita echipa studenţilor. Mai mult, cu o t