Apele Române mai anunţă că gradul de racordare la canalizare este de 56, 96 %, iar gradul de racordare la staţiile de epurare este de 45, 57%.

Specialiştii din cadrul Apele Române au explicat miercuri că resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Acestea însumează teoretic cca. 134,6 mld mc (fiind constituite din apele de suprafaţă - râuri, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca. 40 mld. mc.

Şi industria a cerut mai puţină apă

Cerinţa de apă din România a scăzut cu 13,21 mld mc de apă faţă de anul 1990, de la 20,4 mld mc de apă (cât era în anul 1990) la 7,19 mld mc de apă (cât s-a înregistrat în anul 2012).

La nivelul anului 2012, cerința de apă este defalcată pe trei categorii de utilizatori: populație - 1,10 mld mc (15,30%), agricultură - 1,28 mld mc (17,80%) și 4,81 mld mc de apă (66,90%), cât este cerința de apă pentru sectorul industrial. În perioada 1990-2012, cerința de apă a scăzut dramatic în agricultură, respectiv cu 7,82 mld mc de apă, de la 9,1 mld mc de apă din anul 1990 la 1,28 mld de mc de apă cât este solicitată în anul 2012.

De asemenea, cerința de apă din industrie s-a redus la jumătate, de la 9,06 mld mc de apă, cât se înregistra în anul 1990, la 4,81 mld mc de apă, cât este solicitată în anul 2012. Cerința de apă pentru populație a scăzut doar cu 1,15 mld mc de apă, de la 2,25 mld mc de apă cât se înregistra în anul 1990 la 1,10 mld mc cât este la nivelul anului 2012.

Din totalul cerinţei de apă, ponderea cea mai mare o reprezintă Dunărea (3,48 mld mc de apă), urmată de râurile interioare (3,02 mld mc de apă), apele subterane (0,68 mld mc de apă) și Marea Neagră (0,008 mld mc de apă). Din cerința de apă totală, volumul cel mai mare de apă este solicitat în