La 5 martie a.c, la Bucureşti, au fost date publicităţii rezultatele primului Studiu Global privind Fumatul la AdulţI (GATS) pentru România, implementat sub supervizarea Ministerului Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Pregătire Statistică şi Totem Communication. Studiul furnizează informaţii despre consumul de tutun, renunţarea la fumat, fumatul pasiv, aspecte economice, media şi cunoştinţe, atitudini şi percepţii referitoare la consumul de tutun. Astfel, rata globală a prevalenţei fumătorilor curenţi în ţara noastră este de 26,7%, în mod deosebit crescută la bărbaţi (37,4%) faţă de femei (16,7%). Rata prevalenţei globale a fumatului curent a fost maximă (36,3%) la grupa de vârstă 25–44 de ani, mai ridicată (28,4%) în mediul urban şi nu a prezentat diferenţe în raport cu nivelul educaţional. Cei mai mulţi dintre fumători au început să fumeze la vârsta de 17–19 ani (43,1%). Mai mult de jumătate din grupul studiat (51,1%) a declarat că fumează peste de 20 de ţigări pe zi. O imagine a dependenţei produse de consumul de tutun este dată de faptul că 69,5% din fumătorii zilnici îşi aprind prima ţigară din zi în cel mult 30 de minute de la trezire (26,2% dintre aceştia, în primele cinci minute). 35,5% din fumătorii curenţi au avut cel puţin o încercare de a se lăsa de fumat în ultimele 12 luni, în cele mai multe cazuri (80,8%) fără vreun fel de asistenţă; doar 8,2% au apelat la terapia de substituţie a nicotinei, 1,7% la consiliere, 1,4% la medicamente pe bază de reţetă şi 6,8% la produse naturiste, acupunctură sau alte metode. Dintre fumătorii curenţi, 39,2% au raportat că intenţionează să renunţe la fumat la un moment dat, 15,6% – că vor să facă acest lucru în următoarele 12 luni şi 7,9% în următoarea lună. Cu toate acestea, 33,6% din fumători au declarat că nu intenţionează să renunţe la fumat, pentru că sunt de părere că aces