In tumultul reunificarii germane din 1990, cand vecinii observau terifiati cum se infiinta un mastodont in coasta lor, cancelarul Helmut Kohl, constient de ingrijorarile aparute, dadea asigurari ca ceea ce se naste va fi o Germanie europeana si nicidecum o Europa germanizata.
Astazi, insa, cand Europa a cam ajuns la ananghie, colacul ei de salvare pare ca s-ar afla in mana Germaniei si al intereselor sale, noteaza Project Syndicate.
Tot mai multi analisti sunt constienti ca, pentru a iesi din capcana datoriilor in care a cazut, Europa are nevoie mai mult de crestere economica si investitii, decat de austeritate cu orice pret. Germania, contand pe propria sa experienta interbelica, mai ales cea a "republicii de la Weimar", o impinge insa in sens contrar.
Cu asemenea pozitie, Germania nu-si prea face prieteni printre vecini si, ca urmare, germanii si-au gasit opozanti in aproape toate tarile afectate. Toti sunt constienti de surplusul contului curent al Germaniei, care ameninta uniunea monetara. Inca din 1960 Germania devenise economia cea mai dinamica a Europei, datorita performantelor la export, iar, de atunci, s-a reconfirmat an de an si deceniu dupa deceniu.
Partenerii europeni ai Germaniei, si indeosebi Franta, se vad confruntati cu perspectiva austeritatii si a deflatiei, pentru a-si corecta deficitele, dar si cu o incomoda impopularitate electorala.
In sudul Europei, cei afectati ar fi dorit o expansiune financiara si fiscala in Germania, ceea ce i-ar mai taia avantul spre export. Dar, in acest caz, impopularitatea s-ar transfera in Germania, unde amintirea inflatiei proverbiale de la Weimar este inca vie in memorie.
Excesul de austeritate naste monstri
Ingroziti la auzul cuvantului Weimar, politicienii si economistii germani se feresc de inflatie ca de foc. De aceea, au militat c
