Cu toate că oficialii europeni le-au cerut în mai multe rânduri grupurilor bancare să sprijine prin creditare companiile şi populaţia, băncile dau creditele la fel de rar şi la fel de greu. Nici măcar finanţarea uriaşă, de aproape 1.000 de miliarde de euro, acordată de Banca Centrală Europeană instituţiilor de credit comerciale, nu le-a convins pe acestea să ajute la revenirea economiei europene.

În ciuda injecţiei masive de capital realizată de Banca Centrală Europeană (BCE) în sistemul bancar european în ultimele luni pentru a ajuta instituţiile comerciale de credit să evite o criză de lichidităţi, acestea rămân la fel de reticente să acorde împrumuturi, pentru populaţie şi companii deopotrivă.

Totodată, lipsa apetitului băncilor pentru creditare arată că acestea rămân rezervate faţă de apelul autorităţilor şi ale oficialilor europeni, care le-au solicitat deseori să sprijine în acest fel revenirea economiei, mai ales că au primit numeroase consesii şi chiar sprijin financiar în timpul crizei şi nu numai.

Chiar ieri a avut loc, la Bruxelles, o întâlnire între reprezentanţii FMI, BERD şi ai altor instituţii financiare internaţionale, ai Comisiei Europene, autorităţilor de reglementare şi supraveghere din statele din Europa Centrală şi de Est şi ai grupurilor bancare cu activităţi semnificative în regiune. Aceasta a fost a doua întâlnire din acest an, din informaţiile existente până acum. Scopul este unul clar.

Chiar după prima întâlnire, toate autorităţile participante şi-au exprimat dorinţa de a încheia un nou „acord de la Viena“, precum cel încheiat la începutul anului 2009, prin care mai multe grupuri bancare s-au angajat să-şi menţină expunerea pe pieţele emergente în care aveau operaţiuni, ajutând astfel la evitarea unei crize a creditării.

Rezultatul acestei reticenţe? O criză a creditării, remarcată în spec