Premierul Mihai Răzvan Ungureanu face apologia criminalului Kossuth ca să gâdile UDMR-ul, cu ocazia zilei naţionale a maghiarilor, 15 martie.

“În numele Guvernului României şi al meu personal, vă adresez cele mai calde felicitări cu ocazia zilei de 15 martie. Idealul de libertate a fost, şi rămâne şi azi, elementul care a unit liderii revoluţiei din 1848, ale cărei principii i-au apropiat pe Bălcescu şi Kossuth, au apropiat occidentul de partea estică a Europei şi apropie şi azi naţiunile europene”, afirmă Mihai Răzvan Ungureanu, în mesajul său.

Ce uită însă premierul Mihai Răzvan Ungureanu este faptul că printre “principiile” lui Lajos Kossuth s-a numărat şi raderea a 200 de sate româneşti din Transilvania.

Unele calcule indică cifra de 40.000 de români măcelăriţi de către maghiari în 1848, scrie George Damian. Kossuth, liderul închipuitei Ungarii Mari de la 1848, spunea despre relaţiile cu celelalte popoare: “Eu niciodată, dar niciodată sub sfânta coroană maghiară, altă naţiune sau naţionalitate decât cea maghiară nu voi recunoaşte. Ştiu că sunt oameni şi rase de oameni, care vorbesc altă limbă, dar mai mult de o naţiune aici nu este”.

Tot marele Kossuth, al cărui portret sigur apare pe covor, a publicat o proclamaţie la 10 octombrie 1848, prin care îi soma în termeni ultimativi şi injurioşi pe români, numindu-i “gunoaie ingrate”, să revină la ordine şi supunere legală”. O altă proclamaţie a lui Lajos Kossuth din 22 decembrie 1848 îl numeşte pe români “mercenari plătiţi”, “hoardă mai josnică decât vita”, “bandiţi valahi”, cerând “exterminarea tuturor duşmanilor”.

“A fost, atunci, un început de drum. Astăzi, dacă privim înapoi, constatăm că multe dintre obiectivele noastre politice şi sociale se înscriu pe această cale inaugurată la acea vreme, ducând la întărirea relaţiilor dintre români şi maghiari, a spiritului de solidaritate. Acce