Cel mai mare proiect energetic al României, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă în valoare de 4 miliarde de euro, nu a reuşit nici acum să atragă investitori, Ministerul Economiei fiind obligat să prelungească pentru a doua oară, de această dată cu şase luni de zile, termenul până la care aşteaptă ofertele celor interesaţi.

Azi expiră termenul pentru depunerea ofertelor, după ce acesta fusese prelungit cu trei luni în contextul în care pe 15 decembrie nimeni nu fusese interesat de acest proiect uriaş, considerat strategic de România. Cum nici acum lucrurile nu s-au schimbat, ministerul a decis să amâne pentru 15 septembrie termenul pentru depunerea ofertelor.

Toate aceste amânări vin în contextul în care construcţiile la Cernavodă trebuia să înceapă în toamna lui 2010. Din cauza crizei însă, patru din cei şase investitori interesaţi de acest proiect au decis să plece de la Cernavodă. Numai Enel (Italia) şi ArcelorMittal România au mai rămas alături de statul român, reprezentat de Nuclearelectrica, firmă care acum a ajuns la o participaţie de 85% din acest proiect pe care nu o poate susţine.

Problema de la Cernavodă vine în contextul în care specialiştii din piaţă spun că nevoia de investiţii noi în sectorul energetic este acută, o mare parte din parcul de producţie al României fiind deja depăşită. În plus, demararea unor astfel de proiecte ar fi o gură de aer pentru o serie întreagă de firme şi ar duce la crearea a mii de locuri de muncă.

"Decizia Comisiei (pentru derularea procesului de atragere de noi investitori - n.red.) a fost transmisă Guvernului, am aprobat-o şi este aceea de a prelungi termenul până la 15 septembrie", a declarat ministrul economiei Lucian Bode, citat de Mediafax.

Cel mai mare proiect energetic al României, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă în valoare de 4 miliar