Cum s-a întors agricultura românească de la tractor la plugul tras de boi? Monitorul de Cluj a discutat cu specialiștii despre modul în care a evoluat agricultura în ultimele două decenii. Cum se explică faptul că, în loc să ne dezvoltăm, ne-am întors la practici din perioada dacilor?

Ioan Rotar, prorector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, enumeră paşii greşiţi pe care i-am făcut după 1990, dar vine, totodată, cu soluţii pentru eficientizarea agriculturii locale, dar şi naţionale.

„Structurile agricole care există pot produce şi produc, problema este unde vinzi”

Marea problemă actuală nu este producţia, în opinia specialistului în agricultură, ci desfacerea. „Noi suntem aşezaţi într-o zonă favorabilă în comparaţie cu alte ţări precum Spania, Italia, Grecia, unde gradul de fertilitate naturală, pe de-parte şi celelalte condiţii care determină o recoltă agricolă bună, şi mă refer aici la cantitatea de precipitaţii, temperaturile favorabile creşterii, pe de altă parte, nu sunt atât de bune ca la noi. Nu productivitatea este însă problema. Noi ne situăm într-o piaţă liberă, iar dacă nu avem mecanismele prin ca să susţinem producţia degeaba avem favorabilitate agricolă. Practic, sistemul s-a autodistrus din cauza liberalizării. Formele noastre de agricultură nu erau competitive cu cele existente în ţările comunităţii europene, pe de-o parte, iar pe de altă parte noi nu am fost la nivel politic pe cineva care să gândească o strategie pentru fermele româneşti”, este de părere Rotar.

O „strategie” haotică pentru naţiune, la ţintă pentru speculă

Drumul spre involuţie a fost dat de faptul că ţara noastră nu a avut „capete limpezi” care să gândească şi să implementeze o strategie agricolă, este de părere prorectorul USAMV. „Cine s-a gândit câţi oameni depind de creşterea animalelor şi d