Alergiile de tip întârziat (intoleranţele alimentare) sunt cauzate de factori genetici, însă un studiu recent relevă faptul că numărul celor afectaţi este în creştere alarmantă.
98% din copii au intoleranţă alimentară, iar cea mai des întâlnită este cea la gluten, care apare în primele şase luni de viaţă. Mai mult, 90% din adulţi au intoleranţă la cel puţin un aliment. Acestea sunt rezultatele unui studiu efectuat de York Test pe un eşantion de 800 de persoane.
„Trei din patru copii au intoleranţă la proteinele din lapte de vacă. Eu le recomand părinţilor să îl schimbe cu lapte de capră sau de oaie şi dacă nu-i fac bine nici aceste sortimente mai au şi alte opţiuni: laptele de soia, de migdale sau de orez", a explicat medicul nutriţionist Ionuţ Ştefan.
Studiul amintit mai arată că alimentele la care sunt românii cei mai vulnerabili sunt drojdia de bere, albuşul de ou, laptele de vacă, glutenul şi ardeiul gras.
Simptomele prin care se manifestă o intoleranţă sunt, de regulă, dureri de stomac, balonare, tulburări de tranzit (constipaţie, diaree), erupţii cutanate. În plus psoriazisul, afecţiunile respiratorii, acneea, stările de agitaţie se accentuează. Acestea apar în primele ore de la consumul de alimente, dar nu la mai mult de 48 de ore.
Produsele-problemă nu trebuie excluse definitiv din alimentaţie
Intoleranţa alimentară se deosebeşte de alergie, iar acest lucru înseamnă că un produs la care aveţi intoleranţă nu trebuie exclus definitiv din alimentaţie.
„Atunci când se depistează că aveţi intoleranţă la un aliment, acesta trebuie exclus defitiv din alimentaţie timp de 3-8 luni, în funcţie de gradul de toleranţă. Apoi, produsul poate fi consumat , dar în cantităţi moderate, de maximum două ori pe săptămână", a detaliat nutriţionistul.
