Apartenenţa la UE le-a prins bine celor două ţări, dar răbdarea eurocraţilor e pusă la grea încercare, scrie publicaţia. România şi Bulgaria învaţă să respecte regulile exact când celelalte state învaţă să nu mai aibă încredere în ele, scrie "Economist".

În ultimele milenii, portul Constanţa de la Marea Neagră s-a confruntat cu mulţi invadatori şi ocupanţi. Dar romanii, avarii şi otomanii nu au trebuit să se intereseze de "Ştefan cel Mare", o navă de patrulare a graniţei, echipată cu radar de supraveghere, camere de luat vederi termice şi arme portabile. Pe punte, căpitanul vesel Cătălin Paraschiv îşi arată mândru nava în timp ce gheaţa mării se topeşte în jurul ei.

"Ştefan cel Mare" a fost construit cu fonduri UE pentru a ajuta Romnia să îndeplinească criteriile Schengen. Câţiva din cei 19 membri ai echipajului au stat în Olanda pentru a fi instruiţo de Damen, firma olandeză care a conceput specificaţiile. Guvernul olandez s-a dovedit însă mai reticent în privinţa ambiţiilor Schengen ale României şi Bulgariei, vecina sa de la sud, scrie "The Economist".

Olanda, la fel ca şi restul statelor UE, acceptă că ambele ţări au îndeplinit criteriile tehnice pentru Schengen. Dar au temeri că toate maşinăriile sofisticate pentru paza frontierei nu sunt de prea mare ajutor dacă oficialii de la frontieră sunt corupţi. Olanda insistă că se va opune aderării celor două cât timp nu va vedea progrese în combaterea corupţiei. Românii şi bulgarii frustraţi replică că guvernul olandez este captiv celor câtorva personaje xenofobe din Parlament de care depind.

Harţa e obositoare şi toţi s-au săturat de ea. Cei mai mulţi analişti se aşteaptă să existe o înţelegere spre sfârşitul anului, posibil în septembrie, chiar înainte de alegerile generale din România. Dar dacă va exista un acord, va fi un triumf al nerăbdării mai degrabvă decât un rezultat al puterii de transf