În secolul comunicării digitale, ne împiedicăm de orgolii nemăsurate, de mărunţişuri, de sensibilităţi inutile, poate chiar de ură! Un deputat are un birou, iar la acel birou are un număr de telefon, iar la acel număr de telefon răspunde un om de legătură. Deci care e problema? Problema apare când nici măcar acel om de legătură nu reuşeşte să comunice cu deputatul în cauză şi prin urmare nu poate mijloci obţinerea unei informaţii de interes public.

Asta în cazul în care domnul parlamentar poate face diferenţa între informaţia de interes public pentru poporul care a pus ştampila pe numele lui sau... un SMS ori un mesaj în căsuţa poştală pe care nu şi-o accesează. Încercaţi pe adresele de mail ale grupurilor, ale comisiilor, acesta a fost ultimul răspuns primit de această dată de la secretariatul Camerei Deputaţilor în încercarea disperată de a afla unde şi-a donat un parlamentar constănţean grevist indemnizaţia pe luna februarie.Nu merge e-mail-ul, apelezi iar telefonul. Doar abonamentele sunt plătite din banii contribuabilului. Crezi că ai mai mult noroc? Nu prea. Şi nu e prima oară când între cetăţeanul X şi deputatul care-i reprezintă interesele drumul este pavat cu eurocenţi/minut şi răbdare. Astfel de oameni politici, deşi este pretenţios să-i poţi numi aşa, trebuie lăsaţi să moară pe limba lor. Pot înţelege supărarea cuiva, dar nu lipsa de bun simţ, care se repetă. Pe această cale îi transmit domnului deputat că nu-l deranjam ca să-l întreb dacă i-au ieşit manglele cu fonduri europene, nici ce-i mai face familia şi nici pe cine a scos la cafea în urmă cu o săptămână. Alegătorii domniei sale erau îndreptăţi să ştie ce drum au luat cei 4.000 de lei pe care parlamentarul a fost obligat în urma unei decizii politice să-i doneze celor care au cu adevărat nevoie de aceşti bani. Spre ştiinţa distinsului domn, în Constituţia României, în prevederile Legii nr