“Acele cursuri pe care le-au făcut pe genunchi, după care au primit pistolul în mână, sunt prea puţin pentru formarea unui poliţist (...). Calitatea trebuie îmbunătăţită prin excluderea lor din corpul de ordine publică sau de poliţie”, declara Traian Băsescu, zilele trecute, într-un interviu televizat. A adăugat că nu e normal să fie ţinuţi în afara sistemului absolvenţii Academiei de Poliţie şi ai şcolilor de subofiţeri, “pentru care am plătit să fie calificaţi”, iar angajaţi să fie cei care nu au trecut prin formarea necesară.
Declaraţia preşedintelui pare să fi fost precedată de o consiliere defectuoasă. Pentru că oglindeşte doar frânturi de realitate, pentru că vorbeşte strict despre efecte, nu şi despre cauze. Din cauza aceasta, declaraţia şefului statului lasă loc de întrebări. La care ar fi trebuit să existe un răspuns din partea M.A.I. Şi asta înainte de aruncarea anatemei asupra unui grup, nu individual, din cauza apartenenţei la acel grup, nu a greşelilor personale. De exemplu, cine a încadrat aceşti poliţişti din sursă externă? Cine i-a verificat în timpul în care “făceau cursurile pe genunchi”? Cine i-a trecut examenele? Cine a stabilit durata de şcolarizare a angajaţilor din sursă externă? Cine şi cum le-a dat calificative ale muncii? Nu cumva militari de carieră din M.A.I.? Nu e vina lor, a sistemului pe care l-au creat şi perfectat, dacă lucrurile nu merg bine în Interne, în Poliţie?
Dacă, totuşi, s-ar găsi o variantă legală şi s-ar recurge la excluderea din Poliţie a acelor oameni proveniţi din sursă externă, ar însemna că, peste noapte, instituţia ar rămâne cu un deficit de personal foarte mare. Dacă luăm în calcul declaraţiile fostului ministru de Interne, Traian Igaş, făcute în vara anului trecut, sunt 63.500 de poliţişti încadraţi din sursă externă, în ultimii 13 ani. Cine, cu ce şi în cât timp
