Un Consiliu European Extraordinar ca o nouă presiune pe Schengen, lobby pentru ajutor tehnic pentru ca România să poată cheltui mai repede şi mai bine fondurile europene pe care riscă să le piardă, aşteptări legate de încetarea monitorizării pe Justiţie în cadrul Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare (MCV).

Acestea au fost temele forte cu care premierul Mihai Răzvan Ungureanu fost la Bruxelles în prima sa vizită oficială.

Tema 1: Supărarea Schengen şi convocarea unui Consiliul Extraordinar

A plecat de la Bucureşti cu ideea convocării unui Consiliu European extraordinar pe Schengen şi, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, a ajuns „la o formulare pozitivă şi mai largă", în care să intre multe alte teme care ţin de conţinutul ideii de Europa, libertatea de mişcare, participarea onestă la o Europă care să reprezinte interesele tuturor statelor membre şi care să nu se restrângă la voci parohiale şi limitate de calendare electorale politice interne, a precizat premierul. Şi totuşi, ce a obţinut? „Aşteptăm luna septembrie, Consiliul JAI, ca să avem o dată deja, un calendar clar, definitiv fixat al aderării noastre la Schengen", a precizat Ungureanu. Acest "orizont de aşteptare" fusese deja fixat la ultimul summit european de la Bruxelles care a avut loc la începutul lunii martie şi a fost singura concesie pe care Olanda a vrut să o facă pe această temă. Vezi detalii aici

Ungureanu după întâlnirea cu Herman Van Rompuy

"Probabil că ştiţi că există o preocupare referitoare la modul în care politicile europene pot fi puse sub semnul întrebării, la nivelul executivelor naţionale ale statelor membre, la nivelul parlamentelor naţionale, de expresia politică a xenofobiei, a parohialismului politic, de atitudini antidemocratice, într-un cuvânt, de atitudini antieuropene" .

"Atât domnul preşedi