Cursul euro a crescut joi de la 4,3608 la 4,3672 lei, foarte aproape de maximul istoric de 4,3688 atins în iunie 2010, însă, în piaţa valutară cotaţiile au depăşi pragul critic de 4,37. Piaţa locală s-a deschis peste pragul de 4,37 lei, preluând trendul celor externe, unde în cursul nopţii cotaţiile urcaseră până la 4,3730 lei, ca o consecinţă a creşterii aversiunii faţă de risc, după ce dolarul s-a apreciat faţă de euro. După o scădere în jurul nivelului de 4,3670 lei, apreciere datorată mai mult unei anticipate intervenţii a băncii centrale, care s-ar părea însă că nu a avut loc, cotaţiile urcau, după ora 13:00 din nou peste pragul de 4,37, la 4,3750 – 4,378 lei. Dolarul american şi-a continuat ascensiunea, cursul urcând de la 3,3375 la 3,3478 lei, mai sus cu 2,5 bani faţă de începutul săptămânii, iar francul elveţian s-a apreciat de la 3,6025 la 3,6063 lei. În piaţa la termen de la Sibiu, preţul futures al euro urca pentru septembrie la 4,3850 lei. Creşterea euro pare destul de ciudată, în contextul în care de mai bine de două luni cursul s-a stabilizat în jurul pragului de 4,35 lei, pe o piaţă unde volumele de tranzacţionare sunt mult mai mici decât cele din regiune, iar „banii fierbinţi” au ocolit piaţa, aceştia ferindu-se de eventualele contraatacuri ale BNR. De asemenea, CDS-urile (credit-default swap) pe datoria României au înregistrat în acest an una dintre cele mai puternice 16 scăderi din lume, ele coborând până la 299 puncte de bază, ceea ce a şi permis Trezoreriei să plaseze cu mare succes o emisiune de obligaţiuni pe piaţa americană, de unde a atras, în două tranşe, 2,25 miliarde dolari. Oare această creştere a cotaţiilor vine în contextul în care Finanţele doresc să vândă o parte din valuta adunată la un curs cât mai ridicat? Monedele din regiune erau foarte stabile faţă de euro, cea poloneză fluctând între 4,137 – 4,161 zloţi iar cea maghiară înt