Disputa privind aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen este obositoare si toti s-au saturat de ea. In acest context, incheierea unui acord la sfarsitul anului ar fi mai degraba un triumf al nerabdarii decat un rezultat al puterii de transformare a UE . Unul dintre motivele pentru care dosarul Schengen e atat de suparator e ca cele doua state invata sa respecte regulile, chiar in timp ce alte tari au inceput sa-si piarda increderea in ele, scrie saptamanalul britanic The Economist intr-o analiza plina de savoare.
In ultimele cateva milenii, portul Constanta al Marii Negre s-a confruntat cu multi invadatori, insa romanii, avarii si otomanii n-au avut de-a face cu Stefan cel Mare, o nava de patrulare a granitei, echipata cu radar de supraveghere, camere de luat vederi termice si arme portabile. Nava de patrulare a fost construita cu fonduri europene pentru a ajuta Romania sa indeplineasca criteriile Schengen. Unii dintre membrii echipajului au mers in Olanda pentru a fi instruiti de Damen, firma care a conceput specificatiile.
Guvernul olandez s-a dovedit insa mai reticent in a ajuta la indeplinirea ambitiilor Schengen ale Romaniei si Bulgariei. Desi accepta ca ambele tari au indeplinit criteriile tehnice pentru Schengen, Olanda se teme ca toate masinariile sofisticate pentru paza frontierei nu sunt de prea mare ajutor daca oficialii de la frontiera sunt corupti. Olanda insista ca se va opune aderarii celor doua tari cat timp nu va vedea progrese in combaterea coruptiei, in vreme ce romanii si bulgarii frustrati acuza guvernul olandez ca a cazut n plasa catorva personaje xenofobe din Parlament de care depind.
Toata aceasta cearta este obositoare si toti s-au saturat de ea. Majoritatea observatorilor se asteapta ca pana catre sfarsitul anului, posibil in septembrie, chiar inaintea alegerilor parlamentare din Romania, sa fie incheiat un aco
