O stradă "bogată"

Şi această arteră îşi trage numele, ca atâtea altele din Bucureşti, de la un lăcaş de cult, Biserica Doamnei. Aflată în zona "Centrului istoric", strada Doamnei (numită anterior strada Paris) are totuşi o "personalitate complexă", adăpostind, alături de lăcaşuri de cult, frumoase imobile, sedii ale unor instituţii bancare, dar şi cinematografe, dintre care nu mai puţin de 16 obiective menţionate pe Lista monumentelor istorice, fiind, din acest punct de vedere, una dintre cele mai "bogate" străzi ale Bucureştilor. Cele mai multe clădiri au fost ridicate la sfârşitul secolului XIX şi începutul celui următor, între care biserici, dar şi bănci, imobile de locuit, dar şi cinematografe.

Dramele Bisericii Doamnei

Desigur cea mai veche şi mai cunoscută, am putea spune chiar legendară, dintre ele este Biserica Doamnei, cum i s-a mai spus, o adevărată "doamnă a bisericilor bucureştene". Ridicată pe locul unui mai vechi lăcaş de lemn, stilul solidei construcţii din cărămidă a bisericii se poate spune că oglindeşte unele tendinţe politice care se afirmau din ce în ce mai mult în epocă, constituind o sinteză dintre tradiţiile arhitecturale muntene (forma calotelor sferice asemănătoare cu acelea ale Patriarhiei din Bucureşti sau ale unor monumente din vremea lui Matei Basarab, elemente similare cu acelea ale bisericii episcopale din Curtea de Argeş) şi moldovene (mai ales în ceea ce priveşte decoraţia interioară în stilul "goticului moldovenesc"). În acelaşi timp, Biserica Doamnei ilustrează unele tendinţe mai generale, înnoitoare ale arhitecturii din acea perioadă - simplificarea structurii constructive, iar, în ceea ce priveşte decoraţia, aparţinând unui pictor de biserici cunoscut în acea perioadă, Constantinos - îmbinarea cu unele motive ale zonei balcanice. În acelaşi timp, Biserica Doamnei are o importanţă deosebită şi pentru