O lectură agreabilă

În zece ani, România a suferit o decimare, în sensul iniţial al cuvântului: adică, a pierdut aproximativ o zecime din populaţia sa. Sau, cum plastic se exprimă autorii documentarului din FLAC|RA, „România a pierdut o Lituanie”. Această depopulare a României are efecte considerabile şi nu dintre cele mai plăcute, căci locul ţării noastre pe continentul european „depinde şi de cifrele demografice”. Mărturisim că am văzut mai rar în ultima vreme revista „Flacăra”, cea care, în numărul 3 din luna martie, găzduieşte acest documentar. Dar constatăm cu plăcere că, pentru categoria sa, un fel de Paris Mach românesc, această publicaţie lunară reprezintă o propunere de lectură agreabilă: revista este elegantă grafic, bine scrisă, cu subiecte diverse şi cu puncte de vedere echilibrate, departe de superficialitatea şi chiar stupizenia cu care ne asaltează tabloidele.

Exerciţiu de reamintire

În ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE (nr. 29, februarie 2012), sub semnătura lui Ioan Scurtu, putem citi un articol despre falimentul Băncii Marmorosch, Blank & Co., care constituie un binevenit exerciţiu de reamintire: marea criză economică din secolul trecut a izbucnit în anul 1929 în Statele Unite ale Americii, iar de aici, deşi globaliazarea nu era în epocă un concept atît de prezent, de determinant ca astăzi, „s-a extins rapid în Europa afectând şi România”. Criza de atunci, nu e greu să observăm, seamănă cu cea de care avem parte astăzi, cel puţin prin locul de origine, prin exportarea ei pe vechiul continent şi prin efectul bulgărelui de zăpadă. Evocarea acelui moment îi dă prilejul istoricului Ioan Scurtu, pe de o parte, să fixeze cadrul politic (în aprilie 1931 se instalează un guvern de tehnocraţi, condus de N. Iorga şi având în componenţă şapte membri ai Academiei Române, omul forte al acestui cabinet este Constantin Arg