Salonul Cărtii de la Paris este în plină desfăşurare până luni. În jur de trei mii de autori originari din Franţa şi din lumea întreagă figurează în catalogul salonului, mulţi dau şi dedicaţii pe cărţile lor, cu mai mult sau mai puţin succes.

Să începem cu dedicaţii, un adevărat “sport cultural” la acest timp de manifestare. Publicul este deja obişnuit cu vânătoarea de dedicaţii, iar unii autori extrem de celebri sunt asediaţi de amatori. Autori precum Nathalie Notomb sau David Foenkinos, Stéphane Hessel sau Jacques Attali sunt obligati uneori să dea autografe timp de ore şi ore.

O interesantă iniţiativă a Salonului sunt însă şi dezbaterile filozofice. Un fel de “agoră” amintind de Grecia Antică a fost creată la Salon şi numeroşi intelectuali veniţi din ţări precum Anglia, Germania, Italia, Spania, Ungaria sau Slovenia vor dezabate cu colegii lor francezi teme legate de Europa, de globalizare, de lumea banului, de cultură şi de diversele crize. Amintesc, dintre filozofii francezi, un nume: Pascal Bruckner, care a publicat recent o carte intitulală “Fatasma Apocalipsei” şi alta având ca titlu “A salva pământul, a-l pedepsi pe om”.

Salonul cărţii de la Paris şi-a luat obiceiul de a avea ţări invitate, dar şi oraşe invitate. Anul trecut, oraşul care a avut statut de invitat de onoare a fost Buenos Aires, anul acesta este Moscova. Trebuie spus că francezii sunt în ultimul timp fascinaţi de literatură japoneză, dar sunt marcaţi de multă vreme şi de cea rusă. Cititorii francezi sunt interesaţi mai ales de noul roman rus, de modul în care văd tinerii autori societatea rusă şi lunga epocă de tranziţie începută după căderea comunismului. Printre autorii ruşi invitaţi anul acesta la salon se numără Dmitri Bîko, un adevărat cronicar al vieţii politice din Rusia, Mihail Sişkine, poate autorul rus cel mai premiat în străinătate, dar şi la el acasă şi Zakar