Niculae Gheran, "Arta de a fi pagubas III. Indaratul cortinei", Editura Biblioteca Bucurestilor, 604 pag.
D-l Niculae Gheran apartine unei specii de carturari pe cale de disparitie la noi: marii editori de opere complete ale clasicilor literaturii romane, in editii critice alcatuite dupa toate regulile meseriei. Ceea ce implica o munca de decenii, o adevarata mucenicie, de la stabilirea textului definitiv prin confruntarea cu manuscrisele, la note, variante si exegeza, de la depistarea ineditelor, corespondentei si publicisticii ramase in periodice sau arhive particulare la consemnarea receptarii din epoca. Ingrijitorul unei asemenea editii cu aparat critic - cvasi-anonim pentru marele public - isi sacrifica ani si ani in biblioteci, arhive si la masa de lucru, isi macina sanatatea si vederea, numai din pasiune si generozitate fata de generatiile viitoare. Ceea ce au facut Perpessicius, Murarasu si Vatamaniuc pentru Eminescu, Cioculescu si Streinu pentru Caragiale, Adrian Marino pentru Macedonski, Gheorghe Pienescu pentru Arghezi, Gabriela Omat pentru E. Lovinescu - cateva exemple doar, din mai multe - este nepretuit. (In paranteza fie spus, diverse reeditari de dupa 1990 fura cu nerusinare munca acestor profesionisti, fara macar sa-i pomeneasca. Azi nu numai ca nu mai avem editori de acribia si eruditia lor, dar nu exista nici legi care sa le apere dreptul de proprietate intelectuala.)
D-l Niculae Gheran ramane in memoria culturii romane prin editia critica de "Opere complete Liviu Rebreanu in 23 de volume", pe care, in ciuda marilor piedici, a reusit sa o incheie in anii 2000, in timp ce alte serii de opere incepute inainte de 1989 la editura specializata "Minerva" (distrusa prin privatizare) au ramas neterminate.
Ajuns la senectute (e nascut in 1929), acest "cartar", cum se numesc editorii intre ei, a inceput sa-si scrie, pentru propria place
