Chiar dacă ofertele caselor de licitaţie bucureştene abundă în artă contemporană, investitorii continuă să achiziţioneze artă veche. O limpede privire asupra vânzărilor recente ne dezvăluie adevăratul curs al fenomenului pieţei de artă de la noi: se cumpără mai puţin pentru plăceri estetice, şi, masiv, în scopul recomercializării, cel puţin în privinţa artei plastice.
Astfel, cel mai mare preţ de achiziţie, în licitaţia din 13 martie, a aparţinut unei lucrări de Jean Cheller (1911-1952) - "Peisaj de iarnă", ulei pe pânză, adjudecat la 22.000 lei, urmat de uleiul pe pânză "Case la Turtucaia" semnat de Ştefan Constantinescu: 21.000 lei.
Au mai incitat spiritul de aventură financiară al cumpărătorilor câteva lucrări reprezentând flori, naturi statice, portrete, peisaje semnate de artişti cunoscuţi, ale căror nume sunt prezenţe aproape constante la bursa de artă: Ion Theodorescu-Sion, Mişu Teişanu, Gheorghe Ionescu Sin(aia), Ludovic Bassarab, Dan Băjenaru, Spiru Chintilă, Iosif Steurer, Leon Al. Biju şi Pan(dele) Ioanid.
Au revenit, în schimb, la proprietarii lor, câteva pânze de mare forţă plastică, semnate de pictorii Max Herman Maxy, Ipolit Strâmbu(lescu), Gh. N. G. Vânătoru, Max Wechsler Arnold, evaluate la preţuri (în ordinea cronologică a numelor) de: 150.000 lei, 43.000 lei, 33.000 lei, respectiv 16.000 lei.
Deloc surprinzător, bijuteriile şi obiectele din argint, obiectele din sticlă sau porţelan (casete cu capac, bomboniere marca Rosenthal, vase ornamentale din porţelan, pictate, inscripţionate), datând din a doua jumătate a secolului al XX-lea, continuă să-i ademenească pe investitori. La secţiunea "obiecte de argint", cel mai mare preţ a fost plătit pentru un sfeşnic din argint, piesă de colecţie provenind din Manufactura Germania Gebruder Kuhn, fondată în 1860: 2.100 lei. În timp ce secţiunea "mobilier" a fost reprezentată de o per
