Se apreciază că un sfert din români apelează la antibiotice fără să ceară sfatul medicului atunci când sunt bolnavi. Această atitudine generează aşa-numita rezistenţă la antibiotice.
Rezistenţa la antibiotice apare atunci când un antibiotic este frecvent utilizat.
Pe Aceeaşi Temă Şeful OMS: O simplă julitură ne-ar putea ucide. Lumea a intrat într-o criză a antibioticelor
“Românii s-au obişnuit să ia antibiotice după ureche. Dacă îi doare o măsea, iau antibiotice, dacă au o infecţie urinară iau antibiotice. Chiar şi răceala o tratează cu antibiotice. În plus, nu respectă doza şi perioada de administrare. Pentru a distruge în totalitate microbii, un antibiotic ar trebui luat cel puţin cinci zile. Însă, unele persoane iau medicamente o zi-două, văd că se simt mai bine, şi consideră că s-au vindecat. Este greşit! Pe termen scurt, tratamentul scade agresivitatea microbilor, însă există riscul de a dezvolta mecanisme de rezistenţă la antibioticul respectiv”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru.
Medicul mai spune că înainte de administrarea unui antibiotic se recomandă o antibiogramă pentru a vedea ce antibiotic este eficient în infecţia respectivă.
Amoxicilina, frecvent prescrisă
În România, amoxicilina (aparţine clasei penicilinelor) se numără printre cele mai frecvent prescrise antibiotice. Din păcate, ca multe alte peniciline, amoxicilina devine tot mai puţin eficientă şi, prin urmare, medicii o prescriu fie în doze mai mari, fie în combinaţie cu alte substanţe, precum, acidul clavulanic (de exemplu, augmentinul).
"Rezistenţa microbilor la amoxicilină este dată de faptul că aceşti microbi produc o enzimă, numită penicilinaza. Acidul clavulanic însă are capacitatea de a o inhiba. Prin urmare, eficienţa penicilinei creşte”, explică prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei
