- Cultural - nr. 976 / 17 Martie, 2012 Preemtiunea dacica Exista in istoria omenirii multiple exemple de erori "stiintifice” care s-au dovedit fatale cunoasterii si adevarului. In numele acestor erori s-au luat mii de vieti omenesti. Au fos arsi pe rug, trasi pe roata, decapitati, spanzurati, rupti in patru, de patru cai din patru zari, lapidati, ghilotinati, otraviti sau impuscati, oameni a caror vinovatie a fost aceea de a fi sustinut adevarul natural. Rand pe rand, minciunile au cazut sub aspra pedeapsa a stiintei si a revelatiei imanente. Pamantul nu mai este plat, soarele nu se misca de fel in jurul pamantului, vrajitoriile sunt demolate, relativitatea si calatoriile spatiale sunt acceptate, civilizatiile nonpamantene sunt deja aievea, piramidele s-au activat energetic, vibratia pamintului s-a decodificat in limbajul cifrelor, Iisus este printre noi, si inca nu credem. Asemenea marilor erori care au schilodit constiinta umanitatii, se perpetueaza inca minciuna fabricata asupra existentei ancestrale a unei civilizatii celeste creata dupa legile divine. Civilizatia traco-getilor este memorialul durerii protoistoriei devenirii umanitatii. Se poate intreba un individ anume, cu acceptabila malitie, de ce vorbim despre geti sau daci, intr-o tema de istorie medie, chiar recenta dupa altii, referitor la un subiect de-a dreptul minor! Exista si aceasta abordare a "temei minore” din partea unor istorici simbriasi cand vine vorba despre sorgintea si statu-quo-ul Basarabiei masagete! Folosesc abrupt atributele eponimice pentru ca nu imi pot permite sa consum spatiul editorial cu explicatii justificative pentru unii care fie ca habar nu au depre ce este vorba, fie ca nu vor sa accepte, precum inchizitorii de alta data, decat adevarul lor! In filsofia simpla a acestui demers scriitoricesc se regaseste simpla intentie de a restitui un adevar care a fost siluit de mai bine de