Constantin Rădulescu-Motru, născut în Mehedinţi, personalitate marcantă a României, s-a autodescris într-un număr al revistei Cultura din 1923

La rugăminţile conducerii, marele oltean recunoştea, la acea vreme, că nu fusese supus la un chestionar mai greu ca acela al revistei Cultura. „O judecată obiectivă şi dreaptă asupra operilor cuiva este totdeauna anevoioasă, cu atât mai mult când ea este cerută asupra operilor sale proprii. A fi judecător în propria sa cauză nu este oare interzis? Dar fiind-că redacţia revistei urmăreşte un scop cultural cu acest chestionar, mă grăbesc să răspund. Rămâne ca Redacţia, în concluzia ce va trage din anchetă, să facă rectificările cuvenite într’o materie aşa de delicată“.

Vocaţia sa de scriitor şi profesor de filosofie, scria Rădulescu-Motru, se datorează tradiţiei din familie. „Tatăl meu, proprietar rural, originar din comuna Butoeşti, jud. Mehedinţi, a fost crescut de cunoscutul cărturar Eufrosin Poteca, primul profesor de filozofie în şcolile româneşti. Fără această tradiţie, aş fi studiat matematicele, pentru care aveam o deosebită aplicaţie în clasele secundare. N’am publicat nimic înainte de a ajunge la sfârşitul studiilor universitare, pe care le-am făcut în Universităţile din Bucureşti, Paris, Munchen şi Leipzig. Prima mea contribuţie originală la ştiinţa filozofiei se cuprinde în teza de doctorat. Această lucrare a fost continuată apoi în scrierea «Elemente de Metafizică», pe care am publicat-o în 1912 în Bucureşti, şi din care un extras s’a publicat şi în Revue de Metaphysique et Morale din Paris“.

„Nădejdea îmi este în cele viitoare“

Operele lui C. Rădulescu-Motru sunt nenumărate. Mai mult, la 1900, „am întreprins publicarea unei reviste, tribună liberă în care avea să se discute mai ales cestiunile sociale. Aceasta, Noua Revistă Română, a avut 16 volume şi a durat până în pre-ziua p