Am văzut împreună meciul de la Antena 3, unde corida MRU – Gâdea s-a sfârşit prin capitularea taurului care, după scurgerea a două ore de emisie, a învăţat că toreadorul trebuie să-i spună Domn’ Profesor.
Imaginea ce mi-a venit imediat în minte a fost dintr-un desen animat, cu taurul Fernando (de fapt Ferdinand, așa cum îmi atrage atenția un cititor, dar trebuie să recunosc că din anii `70 și până azi am mai uitat câte ceva), care în ciuda masivităţii lui, adora să miroasă florile, decât să alerge de nebun prin arenă după o cârpă roşie. Cam aşa părea Mihai Gâdea, un moderator pe care eu continui să-l consider extrem de talentat, aproape de miezul nopţii. De altfel, audienţa a fost uriaşă pentru un talk-show obişnuit, cifrele indicând peste un milion de români interesaţi de această confruntare.
De unde acest interes? Mihai Răzvan Ungureanu, pe care îl voi denumi de acum încolo MRU, din motive de spaţiu, era primul premier al actualei coaliţii guvernamentale care se încumeta să intre în bârlogul Varanului, un act de vitejie extremă, întrucât vorbim de un loc în care se petrecuseră multe masacre mediatice, de cele mai multe ori având caracterul unui linşaj. Cu alte cuvinte exista premisa unei noi victime, în persoana lui MRU. N-a fost să fie…Ce s-a întâmplat în acea seară? În afară de ceea ce am văzut la televizor, am remarcat că una din regulile de bază ale unui talk-show politic a fost respectată: un om politic bine pregătit nu poate fi învins decât de un ziarist la fel de bine pregătit! Iar o emisiune unu la unu, aşa cum a vrut-o Mihai Gâdea sau cum, abil, a negociat-o MRU, este premisa unei confruntări în care omul politic va învinge. Mai ales dacă moderatorul pleacă din start cu intenţia de a-l supune unui proces public. Am văzut mulţi alţi ziarişti reproşându-i directorului de la Antena 3 slaba pregătire a subiectelor, ocaziile de a puncta p
