- Social - nr. 976 / 17 Martie, 2012 Ultima decada a lunii martie marcheaza cumpana dintre primele doua anotimpuri ale anului: iarna si primavara. Cel friguros al iernii "si-a scuturat cojoacele” in vremea "Zilelor babelor”, respectiv in intervalul calendaristic 1-9 martie. Urmeaza, miercuri, 21 martie, echinoctiul astronomic al primaverii, anotimp preamarit de sfintele sarbatori crestine de Pasti, din ziua de duminica, 15 aprilie. Insa, pana atunci, continuam sa ne aflam in cel mai lung si aspru post al Anului Bisericesc. Din el au mai ramas, pentru romanii crestini ortodocsi si greco-catolici, inca doua "dezlegari” la peste: duminica, 25 martie, de Blagovestenie-Bunavestire, respectiv in Duminica Floriilor, 8 aprilie, cand sunt Pastele catolicilor. Pe toata durata Postului Mare nu se oficiaza religios casatoriile, iar preotii nu dezleaga bucatele la petreceri. O va face doar la pomenile de ingropaciune, cand se servesc mancaruri de post, iar bautura este dramuita. Pentru ca este acea vreme cand bunul crestin isi face drum tot mai des spre altarul bisericilor, pregatindu-se prin ruga si post pentru momentul Spovedaniei si Impartasaniei. Din Joia Mare si pana in Noaptea Invierii Domnului nu se mai trag clopotele bisericilor ortodoxe si greco-catolice romane, credinciosii fiind chemati la slujbele religioase doar de sunetele de toaca ale "lemnelor cantatoare”! Tot atunci, preotul prinde a ceti din cele 12 Evanghelii, iar Crucea este scoasa din Altar in mijlocul bisericii. La capatul acestei lungi calatorii spirituale, din nou se trag clopotele, glasul lor vestind Patimile lui Iisus Hristos si Marele Praznic al Invierii. Sunt acele "detalii” care definesc traditiile crestinesti ale poporului roman! Insa, ceea ce se stie mai putin este motivatia aparitiei obiceiului plugarului roman transilvanean, denumit "Hodaita”, transformat intr-un inedit "Revelion agrar” al incep