În România, dacă îl scoatem pe Lucian Bute din discuţie, boxul la nivel înalt înseamnă doar Floyd Mayweather, Manny Pacquiao şi fraţii Klitschko. Imediat după ei, în mai toate topurile "pound for pound", adică indiferent de categorie, se află Sergio Gabriel Martinez, un argentinian de 37 de ani al cărui traseu în viaţă şi carieră l-a transformat într-unul din cei mai iubiţi luptători ai momentului.

ProSport s-a decis să se folosească de pretextul meciului său din această noapte cu irlandezul Matthew Macklin pentru a developa în faţa cititorilor o poveste impresionantă de ambiţie, luptă, modestie şi, în cele din urmă succes, acesta din urmă obţinut când nimeni nu mai credea. "Maravilla", aşa cum mai este cunoscut argentinianul în lumea boxului, va boxa pentru păstrarea centurii WBC Diamond la categoria "mijlocie", prima sub cea a lui Bute.

De pe bicicletă în ring

Avea 20 de ani, făcuse fotbal şi ciclism de performanţă, dar tocmai prinsese gustul boxului. Destul de târziu, conform oricărui specialist, dar nu şi pentru Martinez. Antrenat de unchiul său, argentinianul a făcut primii paşi în ring. După o carieră scurtă dar solidă ca amator, trece rapid la profesionişti, la numai 22 de ani. Trece de primele 17 meciuri neînfrânt şi ajunge în faţa primei încercări serioase: un meci în America împotriva lui Antonio Margarito. Mexicanul îi fură însă ocazia de a se remarca şi-l doboară pe Martinez în runda a şaptea.

Farfurii murdare ca antrenament

Abandonat de sponsori şi de cei care-l susţinuseră, Martinez părăseşte Argentina natală şi se stabileşte în Spania pentru a-şi găsi rostul în viaţă. Modest, acceptă orice slujbă, fie că trebuia să spele vase, să facă pe bodyguardul în cluburi sau să pozeze pentru diferite firme de îmbrăcăminte. Acolo îl întâlneşte şi pe Gabriel Sarmiento, cel care i-a devenit ulterior antrenor şi care l-a