Cred ca era prin 2005, sau 2006, cand am aflat despre Lista lui Wildstein in Polonia, ca au fost deconspirati fosti securisti si e un mare scandal public, iar cel care a fost deconspirat este pus la zid in media.

Bronislaw Wildstein: Te simţi ciudat într-o astfel de situaţie. E o situatie în care are loc un atac permanent, de durată, din partea tuturor mediilor şi peste tot se răstălmăceşte ceea ce spui. Se prezintă într-o lumină falsă ceea ce ai făcut şi, desigur, în plus, tot timpul eşti sub presiune. Trebuia să închid telefonul, pentru că primeam, desigur, înjurături, ameninţări etc. (…) Am apărut, practic, peste tot unde m-au invitat, am dat interviuri tuturor celor interesaţi, ca să pot controla, pe cât posibil, situaţia. Foarte mulţi oameni au vrut să mă ajute, să îmi mulţumească, asta a fost frumos, dar au fost şi momente foarte grele.

Imaginea din afară a fost aceea că aţi scos ilegal lista cu informatorii Securităţii şi aţi dat-o pe piaţă, deci aţi procedat neetic.

Adevărul arată altfel. Am luat de la Institutul Memoriei Naţionale (INM) un catalog de persoane. În acel catalog erau angajaţi ai poliţiei politice secrete comuniste, erau agenţi informatori, dar era şi un grup foarte mic de oameni luaţi în considerare pentru a fi racolaţi ca agenţi, dar care nu au devenit agenţi. Şi, de aceea, deşi mă gândisem să public acest catalog pe Internet, totuşi nu am făcut-o, ca să nu creez confuzii inutile şi să fie acuzaţi oameni nevinovaţi. (…)

Eu am luat această listă ca să o dau colegilor mei jurnalişti şi să îi încurajez să se uite pe ea şi să cerceteze acele acte, folosindu-o ca pe o cheie. Era în ianuarie 2005 şi era în curs o acţiune, initiată de Gazeta Wyborcza, care cerea închiderea arhivelor INM. Unul dintre argumente era acela că ziariştii oricum nu prea se interesează de asta. Era adevărat, din păcate. Eu am vrut să le trezesc inter