Zilele trecute, premierul Mihai Răzvan Ungureanu i-a dat o usturătoare lecţie de gramatică moderatorului Mihai Gâdea, la Sinteza zilei. Ce nu scrie în CV-ul primului ministru e că, înainte de 89, a fost şi jurnalist. În Opinia Studenţească din 26 decembrie 89, el a publicat un emoţionant reportaj despre evenimentele de atunci. ”Dumnezeu ştie dacă m-aş fi gîndit vreodată, la vîrsta asta, că există o Moarte pe care s-o împrăştie cei care vorbesc tot româneşte”, scria Mihai Răzvan Ungureanu. Vă redăm textul integral, obţinut împreună cu colegii de la Opina Studenţească.

1 /.

Reporter de front

Blugii ne erau plini de sînge

Calfele cizmarului trăgeau în noi ca în iepuri

Ziua de 24 Decembrie, adică Ajunul celui mai fericit Crăciun a devenit, în centrul Transilvaniei, o zi de doliu.

Am în faţa maşinii de scris batista pe care am înmuiat-o în sîngele celor care au căzut la cîţiva metri în faţa mea. Şi nu ştiu dacă aţi mai văzut pînă acum flăcările de la gura armelor automate dincolo de cîmpurile de instrucţie ale armatei sau de timpurile vînătorii. Nu ştiu dacă detunăturile v-au mai fost cunoscute în afara sunetelor casnice, habituale. Şi tot aşa, nu ştiu dacă aţi simţit vreodată mirosul dulceag al sîngelui împrăştiat pe trotuare. Dumnezeu ştie dacă m-aş fi gîndit vreodată, la vîrsta asta, că există o Moarte pe care s-o împrăştie cei care vorbesc tot româneşte.

FOTO:Opinia Studențească

În seara zilei de 21 Decembrie, s-a tras prima oară şi au căzut primii. E cumplită revelaţia faptului în sine; fiindcă ţi-e tare greu să crezi că te-ai aruncat instinctiv la pămînt, în şuierul gloanţelor, iar, cînd te-ai ridicat de jos, ţi se lipiseră blugii de pielea picioarelor, fiindcă erau plini de sînge. Cît de incredibilă a fost lovitura bastoanelor şi a paturilor de puşcă asupra trupului! Cîtă simţire ai mai fi putut