Foto: Victor Stroe / Jurnalul Naţional Acum două zile mi-am adus aminte cum bunica deschidea cămara şi rămânea cu ochii la rafturi. O dată am întrebat-o ce face şi mi-a zis: „Fac mâncare”. M-a intrigat. Cum adică... „mâncare”? N-au bucatele astea un nume? Acum, după atâţia ani, îmi dau seama că avea dreptate. De cum am deschis uşa la cămară, am început să trec în revistă conţinutul borcanelor şi al cutiilor de conserve. Mi-a rămas gândul la borcanul cu castraveţi în saramură. Puşi special fără oţet. Numai buni pentru o salată de boeuf, pentru a fi consumaţi la o friptură şi pentru o mâncare.
Suntem în plin post şi dăm din colţ în colţ, pentru că nu ştim ce să mai gătim. Dar... uite cum din rafturile pline vin ideile cele bune. N-ai nevoie de cărţi de bucate! Doar de frumoase amintiri! Mâncarea de castraveţi muraţi este una specială, care nu se prepară decât în sezonul rece, şi este ideală chiar şi pentru post. Aşa că am înşfăcat borcanul cu castraveţi şi am scos „de mustăţi” 10 bucăţi. I-am pus în apă călâie, cu felii de cartof, ca să scoată din ei surplusul de sare. Între timp, am tăiat solzi mai grosuţi din trei cepe, am scos din borcan patru roşii curăţate de piele, şi am pus la fiert apă pentru paste, din cele scurte, fără ou, sub formă de sfredele – doar o cană, pentru că doar pe ele le mai aveam. De, lenea e cucoană mare! Cu ocazia asta mi-am luat angajamentul să fac nişte paste, ca să nu mai ajung la cele din comerţ, ca acum.
Din frigider am scos un morcov, o căpăţână de usturoi, o legătură de mărar verde şi una de pătrunjel. M-am năpustit asupra morcovului, pe care l-am curăţat şi l-am ras. Am pus în trei linguri de ulei, ceapa şi morcovul ras, cu un praf de sare şi o jumătate de cană de apă, ca să se înăbuşe bine. Am curăţat patru căţei mari de usturoi şi i-am strivit. Când s-au înmuiat şi au început să miroasă ameţitor, am scurs castraveţii
