Acordul Comercial Anti-Contrafacere, ACTA, nu mai provoacă furia de la început, când oamenii au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva prevederilor care ameninţau libertatea pe internet, intimitatea şi chiar accesul la produse farmaceutice de calitate, la un preţ mai mic.
În România, sâmbăta trecută, a mai fost o serie de proteste împotriva tratatului, dar în Piaţa Universităţii au ieşit doar 50 de temerari. Miercuri va fi organizat un protest în faţa Ministerului Economiei. Evenimentul a fost creat deja pe Facebook sub numele de „Anonymous împotriva ACTA" şi va începe la 12. De asemenea, o nouă runde de proteste va fi organizată pe 31 martie în Piaţa Universităţii.
Un nou raport al Societăţii Academice Române, realizat de Constantin Vică, argumentează că ratificarea de către Parlamentul României a tratatului ACTA este indezirabilă.
Potrivit documentului „De ce acordul ACTA nu trebuie ratificat de către Parlamentul României", publicat zilele trecute, Vică, doctor în etica noilor tehnologii la Universitatea din Bucureşti, avertizează că ACTA nu este un tratat comercial standard, ci unul mixt, care conţine alături de principii şi obligaţii şi sancţiuni penale (la articolul 24). De asemenea, mai spune documentul „ACTA nu este un tratat comercial doar despre contrafaceri, aşa cum s-a insistat a se crede. [...] ACTA este un acord despre toate tipurile de drepturi de proprietate intelectuală, nu doar cele apărate prin marcă înregistrată, indicaţie geografică sau copyright".Iată mai jos câteva dintre ideile principale ale studiului:
Negocieri în secret
Studiul realizat de Constantin Vică atrage atenţia şi asupra modului cum a fost negociat tratatul. „Textul ACTA a fost făcut public în octombrie 2010 şi pe 23 august 2011 ca document oficial pe site-ul Consiliului Uniunii Europene. Cu toate acestea, variantele intermediare, de lu
