Aproximativ trei sferturi dintre copiii încadraţi ca fiind autişti ar putea fi incluşi în altă categorie diagnostică, potrivit noii definiţii date bolii.
Numărul copiilor depistaţi cu diverse forme de autism este în creştere în toată lumea. Dar o mare parte din diagnostice ar putea fi greşite, potrivit celor mai noi descoperiri ale Asociaţiei Psihiatrice Americane. În urma unor analize ample, specialiştii din cadrul acestei asociaţii au decis să modifice definiţia autismului, mai ales în cazul formelor uşoare ale bolii, cum este sindromul Asperger.
Ei susţin că în categoria copiilor cu tulburări din spectrul autist ar trebui să intre doar un sfert dintre cei diagnosticaţi la ora actuală cu boala. „Autismul a fost definit pentru prima oară în anii 1943-1944. Pe măsură ce trece timpul, ne dăm seama că mai apare ceva", explică profesorul doctor Iuliana Dobrescu, şefa Clinicii de Psihiatrie a Copilului şi a Adolescentului din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Al. Obregia" din Bucureşti. De altfel, această nouă definiţie dată autismului de către Asociaţia Psihiatrică Americană vine după 17 ani de evaluări.
Se vorbeşte despre o nouă boală
Timp de mai mulţi ani, un număr mare de specialişti au contestat criteriile vagi de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autist şi, mai ales, a sindromului Asperger şi considerau că, din această cauză, numărul copiilor cu autism este „umflat".
Potrivit unor estimări internaţionale, un copil din 100 ar suferi de astfel de tulburări. Noua definiţie ar putea exclude trei sferturi dintre aceştia, apreciază specialiştii. „Dar asta nu înseamnă că cei excluşi vor rămâne fără tratament. De fapt, se vorbeşte despre o nouă entitate, despre o nouă boală", precizează prof. dr. Iuliana Dobrescu.
Noua boală este o combinaţie între tulburarea hiperkinetică însoţită de deficit de atenţie, mai cunoscută
