Într-o şedinţă a Comitetului Central, Ceauşescu s-a revoltat în dese rânduri împotriva sovieticilor. El a acuzat că, în URSS, reprezentanţilor diplomatici ai României li se aplica un regim draconic.

După instaurarea regimului comunist în România, oamenii Moscovei - fie ei consilieri, ambasadori sau membri în diverse delegaţii - erau trataţi ca persoane intangibile. Cetăţenii „patriei socialismului" se bucurau de un tratament special, indiferent de rang. Alimente şi băutură ieftine sau gratuite, mese organizate de partid, condiţii excelente de cazare - toate depăşeau proverbiala ospitalitate a românilor. Din 1963, PMR a schimbat foaia. S-au dus şi gratuităţile, şi „prietenia de neclintit".

Ofurile lui Dalea şi Guină

Relaţiile româno-sovietice s-au înrăutăţit şi mai mult odată cu vizita neanunţată a lui Ivan Jegalin, ambasadorul sovietic în România, în regiunea Galaţi (februarie 1963). Reprezentantul diplomatic al URSS nu a exagerat mai mult decât de obicei. În stânga şi-n dreapta, el a pus întrebări activiştilor locali şi muncitorilor despre activitatea economică. Combinatul siderurgic îl interesa în mod special. Timp de câteva zile a petrecut pe banii românilor, cu mese gratis şi cazare la casa de oaspeţi a partidului. Numai că - între timp - între Moscova şi Bucureşti se declanşase o luptă surdă, în numele independenţei economice şi suveranităţii naţionale. Orice gest ridica şi mai mult tensiunea relaţiilor bilaterale.

Drepturile diplomaţilor români în ţările socialiste au devenit tema unei şedinţe a CC al PMR, ţinută la 8 martie 1963. Cu precădere, s-a discutat despre comportamentul sovieticilor, la ei acasă, cu oficialii români. Din discuţii, prezidate în mare parte de Nicolae Ceauşescu, au reieşit amănunte surprinzătoare. Dintre statele importante ale lumii, Uniunea Sovietică aplica un program draconic diplomaţilor acredita