Expunerea la creditele în valută a crescut în loc să scadă în cei trei ani de la startul crizei financiare mondiale.
Joi şi vineri moneda naţională s-a depreciat vizibil faţă de euro, cursul atingând maxim după maxim, iar trendul a fost temperat doar de intervenţiile repetate ale BNR, după cum spun dealerii.
Cele mai mari emoţii le au debitorii cu credite în valută, iar de la debutul crizei în octombrie 2008 încoace, timp de peste trei ani, guvernul şi Banca Naţională nu au luat nicio măsură reală, care să aibă efecte vizibile în statistici, pentru a stăvili creşterea ponderii creditelor în valută în total credite. Astfel, populaţia şi companiile sunt şi mai expuse acum decât în urmă cu trei ani unei eventuale devalorizări bruşte a leului faţă de euro.
Statisticile BNR arată că ponderea împrumuturilor în valută din totalul creditelor contractate de populaţie era de 57% în octombrie 2008, iar în ianuarie 2012 procentul a urcat la 66%. În cazul companiilor, ponderea creditelor în valută a avansat în trei ani de la 54% la 62%. Ponderea mare a creditelor în valută contractate de populaţie şi companii, de peste 60%, face ca orice depreciere a monedei naţionale spre cotaţii de 4,4 lei/euro să crească tensiunea milioanelor de români care au împrumuturi în valută şi care vor plăti rate mai mari.
După ce joi moneda naţională s-a depreciat faţă de euro pe piaţa interbancară, cursul urcând spre 4,39 lei/euro, vineri cursul de schimb a încheiat şedinţa interbancară la 4,38 lei/euro.
Maximul istoric pe piaţa interbancară, de 4,401lei/euro, a fost atins în iunie 2010. "Ponderea ridicată a creditelor în valută în soldul total al împrumuturilor neguvernamentale (64% denominate în euro) şi efectul puternic şi asimetric al fluctuaţiilor cursului valutar asupra inflaţiei sunt argumente importante pentru stabilitatea leului într-un an elec
