Primul trimestru din 2012 se apropie de sfârşit fără ca sistemul bancar să fi făcut vreun pas spre consolidarea mult discutată, ba dimpotrivă: cel mai mare proiect de fuziune aşteptat pe piaţă, între Alpha Bank şi Bancpost, tocmai a picat, în timp ce negocierile privind intrarea unui investitor străin la Banca Carpatica au rămas în aer.
În acelaşi timp, ATE Bank, deşi a fost scoasă oficial la vânzare, nu reuşeşte să stârnească mare interes printre potenţialii investitori, britanicii de la RBS caută alte soluţii după ce au eşuat în încercările de a vinde banca locală la un preţ care să reflecte valoarea businessului, iar la MKB Romexterra continuă curăţarea bilanţului şi injecţiile de capital în aşteptarea unui cumpărător.
Diferenţa notabilă faţă de anul trecut este că acum BNR are la dispoziţie instrumentul aşa-numitei bănci-punte prin care poate interveni în cazul în care acţionarii unei instituţii de credit nu o mai susţin şi o lasă să derapeze. Mecanismul recent legiferat este însă aplicabil mai degrabă băncilor cu relevanţă sistemică, în timp ce pentru bănci mici, cu cote de piaţă de până la 1%, pot fi avute în vedere la nevoie alte soluţii de ieşire din sistem.
Unificarea dintre Alpha Bank şi Bancpost ar fi fost o soluţie de întărire a segmentului băncilor cu capital elen, în condiţiile în care analiştii şi investitorii străini au tot făcut în ultimii ani scenarii după care România s-ar putea contamina cu efectele crizei dramatice din Grecia prin canalul bancar. Aproape un sfert din capitalul total de 4,2 mld. euro înregistrat în sistemul bancar aparţine băncilor controlate de grupuri elene. În termeni de active băncile cu capital grecesc cumulau 13,3% din piaţă la sfârşitul lui 2011, iar la creditare atingeau chiar o cotă totală de 15%, însă în cazul depozitelor grecii mai deţineau doar ceva mai mult de 10% din piaţă din cauza retrag
