Primii zece jucători de pe piaţa locală a uleiului deţin capacităţi de stocare în silozuri de 1,6 milioane de tone, adică peste 80% din recolta de floarea-soarelui de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Agriculturii (MADR).
Cele mai mari capacităţi de stocare a materiilor prime pentru ulei sunt deţinute de americanii de la Cargill (615.000 tone), francezii de la Expur Urziceni (255.000 tone), portughezii de la Prio Foods (150.000 tone), dar şi de companii ale antreprenorilor români precum Prutul Galaţi (225.000 tone) sau Ardealul Carei (138.000 tone).
Depozitele deţinute de producătorii de ulei pun la adăpost profitul acestora, în condiţiile în care acţionează ca un adevărat scut împotriva scumpirii florii-soarelui din fiecare primăvară. Tot ele sunt cele care le oferă producătorilor de ulei siguranţa semnării unor contracte cu marii retaileri, pentru că astfel fabricile pot furniza produse în mod constant şi la cantitatea cerută.
"Silozurile sunt foarte importante pentru un producător de ulei pentru că acesta poate cumpăra materie primă pentru a o stoca şi nu depinde de o altă companie atunci când face achiziţiile. În al doilea rând, aceste unităţi sunt importante pentru schiţarea strategiei companiei în fiecare an. Ştii ce materie primă ai, estimezi ce producţie faci şi poţi supraveghea de aproape fluxul de materie primă", explică Viorel Zichil, director general al Ulerom Vaslui, unul dintre primii zece jucători de pe piaţa uleiului.
Pentru producătorii de ulei miza unei reţele de silozuri este imensă, în condiţiile în care recolta de anul trecut de floarea-soarelui, de circa 2 milioane de tone, valorează în bani acum aproximativ 700 milioane de euro. Imediat după recoltare în a doua parte a lui 2011 cotaţiile erau însă aproape la jumătate ca urmare a valului de vânzări făcute de micii producători.
Tocmai achiziţiile ieft