Pe 19 martie 1912, România avea prima lege care reglementa regimul paşapoartelor, acte care au purtat de-a lungul anilor diferite denumiri (salconducte, cărţi de pribegie, foi de circulaţie, bilete de trecere peste frontieră, pasuri sau paşapoarte), dar care au certificat, în esenţă, cetăţenia posesorului şi dreptul lui de a călători în afara ţării.
La centenarul paşapoartelor, şeful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Bihor, comisarul Florian Butuc, a pregătit o expoziţie cu copii ale unor paşapoarte vechi de zeci de ani, ofiţerul prezentând, de pildă, certificate de călătorie din 1941, dar şi noul şi modernul paşaport electronic.
Deşi inedită, expoziţia nu este deschisă cetăţenilor de rând, pentru că iniţiatorii nu s-au gândit decât la jurnalişti. "Nu m-am gândit la varianta asta", a răspuns comisarul Butuc la o întrebare ce i-a fost pusă pe această temă luni, cu ocazia unei conferinţe cu reprezentanţii presei locale.
Pe de altă parte, ofiţerul a anunţat că din acest an, de la o dată încă nestabilită, bihorenii vor putea să-şi depună cereri pentru eliberarea paşapoartelor electronice şi în staţii mobile din Beiuş şi Marghita, astfel că locuitorii din aceste două zone nu vor mai fi nevoiţi să facă drumul până la Oradea.
Anul trecut, 20.507 de bihoreni au cerut să li se elibereze paşapoarte, din aceştia 11.873 cerând un paşaport electronic, iar restul paşapoarte temporare. Pe 19 martie 1912, România avea prima lege care reglementa regimul paşapoartelor, acte care au purtat de-a lungul anilor diferite denumiri (salconducte, cărţi de pribegie, foi de circulaţie, bilete de trecere peste frontieră, pasuri sau paşapoarte), dar care au certificat, în esenţă, cetăţenia posesorului şi dreptul lui de a călători în afara ţării.
La centenarul paşapoartelor, şeful Serviciului Public Comunitar pentru Elibera
