Trebuie să prindem viteză în accesarea finanţărilor structurale, pentru că altfel stricăm echilibrele macroeconomice obţinute cu sacrificii, iar din 2014 riscăm să primim mai puţini bani.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a realizat o modelare economică din care reiese că Produsul Intern Brut avansează cu 2% pe an mai rapid în cazul în care absorbim într-o măsură optimă fondurile europene, faţă de cazul în care rata absorbţiei se apropie de zero. Realitatea din ultimii ani arată, însă, că accesarea fondurilor europene nici n-a ajutat, nici n-a încurcat socotelile macroeconomice, rata absorbţiei fiind prea mică faţă de cele prognozate.

În viitorul apropiat, însă, lucrurile nu mai pot merge în acelaşi ritm, pentru că riscăm să intrăm în dezechilibru şi, mai grav, riscăm să ni se plafoneze sumele ce vor fi alocate României în viitoarea sesiune bugetară 2014-2020.

Cu fonduri ue: deficitele scad, PIB-ul creşte

Dacă rata absorbţiei s-ar fi apropiat de 100% (adică în fiecare an am fi tras câte o „felie" proporţională din totalul de 19 miliarde de euro alocate ca fonduri structurale pentru România în perioada 2007-2013), Produsul Intern Brut ar fi depăşit încă din 2009 suma pe care a atins-o în 2011, respectiv 578 de miliarde de lei.

Deficitul bugetar ar fi fost de numai 4,9% din PIB (în loc de 6,5%) în 2010 şi de 3,4% în 2011 (faţă de 4,35%). Pentru 2012, modelarea CNP arată că am fi avut un PIB de peste 760 de miliarde de lei cu absorbţia completă a fondurilor UE - a se compara cu cea mai optimistă estimare lansată recent de Ministerul Finanţelor, respectiv puţin peste 600 de milioane de lei.

În cea de-a doua variantă a scenariului CNP, România nu ar absorbi aproape niciun ban din fondurile structurale, iar realitatea românească de azi nu e chiar departe de această imagine. Spre exemplu, fără absorbţia fondurilor, d