Aprobarea celui de-al doilea program de bailout pentru Grecia nu a reuşit să elimine incertitudinile legate de viitorul uniunii economice şi monetare. Deşi riscul unei fragmentări a zonei euro a fost redus considerabil prin efortul financiar al partenerilor europeni, el nu a fost eliminat complet.

Numeroşi economişti apreciază că ieşirea Greciei din zona euro reprezintă doar o chestiune de timp şi că asistăm în fapt la un faliment ordonat al economiei elene. Analiştii site-ului american de informaţii financiare MarketWatch demontează zece mituri cu privire la viitorul zonei euro care circulă în mediile internaţionale de business.

1. "Grecia este o ţară mică."

Economia Greciei contribuie cu doar 2,5% la PIB-ul zonei euro, iar ponderea ei continuă să scadă, dar mulţi analişti omit faptul că statul elen reprezintă a opta economie ca mărime din zona euro. Mai mult de jumătate din membrii uniunii monetare - Cipru, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia şi Slovenia - sunt economii mai mici, fapt ce explică eforturile liderilor europeni de a menţine pe linia de plutire economia elenă.

2. "Angela Merkel îl susţine pe Nicolas

Sarkozy pentru obţinerea unui nou mandat de preşedinte, deoarece crede că îl va ajuta să câştige."

Este irelevant. Cancelarului german nu i-a plăcut niciodată stilul lui Sarkozy, dar se gândeşte că, indiferent de formaţiunea care va prelua puterea la Paris, Franţa trebuie să rămână aliatul Germaniei în lupta anti-criză. În realitate, Merkel se implică în alegerile din Franţa pentru a arăta electoratului că are un rol activ în Europa şi că-i pasă de viitorul Europei.

3. "Dacă Sarkozy va câştiga, Franţa şi Germania vor fi unite în eforturile lor de a combate criza datoriilor."

Nu este adevărat, deoarece Sarkozy va iniţia probabil un referendum cu privire la pactul f