Dupa Martisor, Babe si Mosi, dupa “zapada mieilor”, cind calendaristic deja am pasit in anotimpul primaverii desi luna martie se dovedeste a fi destul de capricioasa, ne apropiem de momentul echinoctiului de primavara , ce marcheaza inceputul primaverii astronomice . El se produce în jurul datei de 20 martie cind longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade.
Dupa cum este cunoscut, miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamintului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamintului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamintului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° si 27′, anunta Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” .
La momentul echinoctiului de primavara Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecind din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cind Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal , el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina – la data respectiva – egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal est si apune in punctul cardinal vest.
Incepind de la aceasta data, durata zilei va fi in continua crestere, iar cea a noptii in scadere, pina la data de 21 iunie, cind va avea loc momentul solstitiului de vara. Evident, descrierea de mai sus
