Parisul are mii de cladiri vechi. Cu toate acestea, la Paris rar vezi o casa in paragina, murdara, cu tencuiala cazuta. Cum reuseste primaria de acolo sa intretina un asemnea fond construit? Cum sunt determinati proprietarii de cladiri monument sa le restaureze? Cat costa intretinerea unui asemenea patrimoniu? Bruno Decaris, arhitectul sef al monumentelor din Paris, raspunde la aceste intrebari. Decaris a venit la Bucuresti pentru a sustine o conferinta pe tema patrimoniului construit la Institutul Francez.
Rep: Am fost in Paris in urma cu doi ani si am fost impresionata de felul impecabil in care aratau cladirile de patrimoniu. Cum reuseste municipalitatea sa intretina un asemenea fond construit si cum ii convingeti pe proprietari sa le restaureze?
Bruno Decaris: In primul rand, inca din 1913 avem o lege a monumentelor istorice care defineste drepturile si obligatiile proprietarilor acestor cladiri si a administratiei locale si centrale. Proprietarul este obligat sa mentina cladirea intr-o stare buna si daca nu o face, guvernul il obliga sa o faca. Adica poate sa il oblige, dar nu o face tot timpul pentru ca este o procedura foarte complicata si preferam sa facem un compromis si sa-i convingem, cu vorba buna, sa o faca.
Cele mai multe cladiri monument sunt insa proprietate publica. Doar cateva dintre ele sunt proprietate privata, cam 20 la suta. Deci pentu cele 80 la suta dintre cladirile monument este usor sa fie mentinute pentru ca guvernul are resursele necesare. Pentru proprietarii privati este insa mai greu, deoarece nu au intotdeauna resursele financiare sa o faca, asa ca statul subventioneaza 75 la suta din valoarea lucrarilor. 50 la suta de la guvern, 25 la suta de la administratia locala. Ceilalti 25 la suta sunt platiti de beneficiar. Uneori, chiar si acesti 25 la suta sunt prea mult pentru proprietar asa ca primeste alte subvent
