Pământul este principalul mijloc de producţie al României şi este un bun naţional care nu trebuie înstrăinat, a declarat astăzi Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), asociaţie care cere revizuirea legislaţiei astfel încât terenul să rămână în continuare proprietate exclusivă a românilor.
"Dacă s-au făcut greşeli în timpul negocierilor privind aderarea trebuie reparate imediat. Altfel vom ajunge să călcăm pe pământ străin în propria ţară. Se impune aşadar iniţierea unui set de acte normative care să stopeze vânzarea terenurilor agricole către străini şi să protejeze fermierii români în aşa fel încât capitalul românesc să fie sprijinit cu prioritate", potrivit Mediafax.
El a adăugat că o eventuală concurenţă pe o piaţă funciară deschisă îi va dezavantaja în mod cert pe fermierii români.
Singura barieră pe care o au terenurile agricole româneşti în faţa marilor investitori străini este un moratoriu care îi împiedică pe aceştia să cumpere direct pământ. Teoretic, niciun cetăţean străin nu poate cumpăra teren agricol în România. Practic, este nevoie doar de o firmă înregistrată în România, care figurează ca persoană juridică şi care poate avea în posesie terenuri agricole.
Această măsură s-a dovedit însă o piedică slabă în calea străinilor, care au ajuns să controleze astfel 7% din suprafaţa agricolă, România situându-se pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine.
România s-a obligat, prin Tratatul de aderare la UE, să liberalizeze din 2014 piaţa funciară.
Vineri, Stelian Fuia, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat că „pământul trebuie să rămână în mâinile românilor şi să fie lucrat de români în folosul economiei naţionale“, precizând că încă nu a stabilit modalitatea prin care va împiedica liberalizarea
