România a început să ia măsuri drastice pentru combaterea corupţiei, în urma presiunilor exercitate de Uniunea Europeană, scrie Reuters.

Judecătoarea Curţii de Apel din Iaşi, Georgeta Buliga, a fost condamnată în noiembrie 2011 la patru ani şi jumătate de închisoare pentru că a primit o mită de 3.000 de euro pentru modificarea unui verdict într-un proces de divorţ. Condamnarea judecătoarei Buliga este doar unul dintre cele mai mediatizate cazuri dintre toate actele de corupţie înregistrate în România, potrivit sursei citate.

Şeful DNA, Daniel Morar, a declarat pentru agenţia de ştiri că "instituţiile statului iau măsuri pentru combaterea corupţiei". "Anul trecut şi anul acesta am înregistrat primele condamnări pentru acte de corupţie în cazul unor foşti miniştri", a declarat Morar pentru Reuters.

România se situează pe locul al doilea în topul celor mai sărace state din UE şi pe locul trei în clasamentul celor mai corupte state ale Uniunii. Corupţia le-a ţinut la distanţă de spaţiul Schengen atât pe România cât şi pe Bulgaria, vecina noastră de la Sud.

Deşi în ultimul lor raport oficialii de la Bruxelles au apreciat eforturile depuse de ţara noastră pentru combaterea corupţiei, ei susţin că am avea nevoie de sentinţe mai dure şi de o "curăţare" a sistemului de justiţie.

Reprezentativă este condamnarea fostului premier Adrian Năstase la doi ani de închisoare. Deşi sentinţa definitivă nu a fost stabilită încă, cazul lui Năstase este primul înregistrat după Revoluţia din 1989 care marchează condamnarea unui fost premier de stat.

Dosarul lui Năstase nu este însă un caz singular. Celebre sunt şi cazurile foştilor miniştri ai agriculturii, Avram Mureşan şi Decebal Traian Remeş, care au primit sentinţe, deşi cu suspendare, pentru acte de corupţie.

Corupţia este o ceva obişnuit pentru societatea românească, o practică dobândită încă di