Lupta împotriva corupţiei din România intră într-o etapă nouă: Parlamentul va adopta Strategia anticorupţie pentru următorii trei ani. E o obligaţie, nu o iniţiativă–măsura a fost cerută de Comisia Europeană, prin raportul din februarie privind starea justiţiei din România.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu va propune în coaliţie redactarea unei Declaraţii politice privind aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015, care prevede şi simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, declaraţie care să fie transmisă spre asumare şi Parlamentului.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat la finalul şedinţei de marţi a Guvernului că Parlamentul ar trebui să îşi asume această strategie, din punct de vedere politic. Strategia anticorupţie Radu Nicolae, expert la Centrul de Resurse Juridice

Ce înseamnă această strategie, dincolo de gestul politic al promovării ei? Radu Nicolae, expert la Centrul de Resurse Juridice, spune la RFI că strategia aduce o serie de măsuri noi, dar simpla asumare la nivel parlamentar nu înseamnă nimic: ”Ce aduce nou strategia este un mecanism prin care sunt evaluate şi monitorizate instituţiile publice–dacă chiar pun în aplicare aceste măsuri pe care strategia le prevede. Cu alte cuvinte, atunci când există indicii că lucrurile nu se aplică la nivel local, din partea celor care monitorizează strategia, pot să apară măsuri, scrisori, discuţii, pentru a vedea în ce stadiu sunt. Apoi, dacă la nivelul unei instituţii publice apar incidente de integritate–să spunem că există trimiteri în judecată sau incompatibilităţi–cei care monitorizează strategia au o întâlnire cu cei care conduc instituţia, pentru a vedea care sunt cauzele, cum pot fi rezolvate problemele şi cum pot fi prevenite situaţiile de acest fel“, explică Radu Nicolae.

Strategia mai prevede, printre altele, adoptarea în