Deşi UE este încă în criză, extinderea rămâne un deziderat pentru multe state europene. Sunteţi raportor al PE pentru o astfel de ţară - Islanda. Unde se află Islanda în drumul spre aderarea la Uniune?

Tehnic vorbind, Islanda a avansat foarte bine în încercarea de a deveni membru al UE: 11 dintre cele 35 de capitole de negociere au fost deschise, iar 8 dintre acestea au fost închise în mod provizoriu. Asta s-a întâmplat şi pentru că Islanda este deja parţial integrată în Europa, întrucât e membru al European Free Trade Area (EFTA), dar şi pentru că ea îndeplineşte deja criteriile de la Copenhaga, fiind una dintre cele mai vechi democraţii din Europa. Un capitol de negocieri extrem de greu pentru ceilalţi candidaţi, şi anume cel referitor la Justiţie şi Drepturile Fundamentale, a fost închis de Islanda fără dificultăţi. Pe de altă parte, în momentul în care a decis să înceapă parcursul aderării, Islanda avea drept principal argument posibilitatea ca în acest fel să adopte euro. Criza prin care trece moneda comună a dus însă la o scădere considerabilă a atractivităţii Uniunii pentru mândrii islandezi, cărora le era oricum greu să renunţe la independenţa cucerită acum câteva decenii. Mai mult decât atât, EFTA nu acoperă două domenii în care Uniunea are competenţe extinse: pescuitul şi agricultura. Iar pentru islandezi aceste două domenii, şi în special pescuitul, sunt extrem de importante, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere identitar. Negocierile recente asupra cotelor de pescuit pentru macrou, negocieri care au angajat Uniunea Europeană, Norvegia, Insulele Faroe şi Islanda, au eşuat după numeroase runde de discuţii: e încă o dovadă a hotărârii cu care islandezii vor să-şi apere interesele şi practicile atunci când vine vorba de pescuit.

Pentru islandezi, aderarea la UE e controversată. Cât de polarizate sunt scena pol