Palatul Ştirbey şi întregul domeniul aferent a ajuns reşedinţă pentru unul dintre „băieţii deştepţi“ din Braşov, Marcel Butuza, multimilionar în euro, avere dobândită din afacerile cu Primăria Braşov, condusă de vicepreşedintele PDL George Scripcaru.
La Braşov, mediul de afaceri este revoltat, pentru că nimic din Braşov nu se face fără să nu aibă legătură cu firmele lui Butuza. Practic, George Scripcaru i-a pus la picioare întreg Braşovul lui Butuza: asfaltarea de străzi, deszăpezirea, salubritatea, rampa de gunoi, executarea şi administrarea domeniului schiabil sunt afaceri care l-au făcut pe Butuza nu doar „Prinţul Asfaltului“, ci un adevărat stăpân al oraşului.
După ce domeniul a fost retrocedat urmaşilor lui Barbu Ştirbey, Consiliul Judeţean şi Primăria au avut drept de preemţiune. Cele două instituţii trebuiau să se asocieze pentru a plăti suma de 2,8 milioane euro.
În ultimul moment, George Scripcaru a anunţat că investiţia nu merită, astfel, clădirea cu 33 de camere plus anexe şi cei 85.000 mp de teren au ajuns în proprietatea lui Marcel Butuza.
Pana la urma, s-a renuntat la cumpararea domeniului fara ca nimeni sa-si bata capul cu parcul dendrologic. Nimanui nu i-a pasat de generatiile de studenti de la Silvicultura, coordonati de profesorii lor, care au muncit din greu la realizarea parcului. Facultatea de Silvicultura s-a mutat la Brasov in 1948, despartindu-se de fostul Institut Politehnic din Bucuresti. Facultatea a functionat in cladirea fostului Liceu German de Fete, iar ulterior si-a construit inca un corp.
Regretatul profesor Aurel Negruţiu spunea că, dupa infiintarea facultatii laBrasov, s-a luat decizia de a se amenaja si o gradina dendrologica. Abia in 1950 Consiliul Popular a decis sa dea terenul de aproximativ 3 hectare pentru gradina, in incinta Palatului Pionierilor.
„Am inceput sa lucrez la gradina dendrologic
