Cazul judecătoarei Georgeta Buliga de la Curtea de Apel Iaşi, condamnată la patru ani şi jumătate de închisoare pentru luare de mită, a fost unul minor, însă ar putea fi un indiciu că România devine cu adevărat serioasă în legătură cu problema adânc înrădăcinată a corupţiei, după o serie de condamnări în ultimele luni ale unor politicieni de top, printre care şi un fost prim-ministru, scrie Reuters.

Totuşi, scepticii pot fi de înţeles atunci când vine vorba de o ţară afectată atât de mult timp de corupţia guvernamentală şi comercială, mai notează Reuters.

România, care a aderat în 2007 la blocul comunitar, este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană şi considerată al treilea cel mai corupt membru al Uniunii. Bruxellesul şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorările în legătură cu lipsa de progres în condamnarea oficialilor de nivel înalt. Acest lucru a ţinut România în afara spaţiului Schengen de liberă circulaţie, alături de ţara vecină Bulgaria, şi subminează dezvoltarea economică a celei mai sărace regiuni a UE.

În ultimul raport privind sistemul judiciar, Bruxellesul a salutat eforturile României în condamnarea unor oficiali de top, însă a precizat că este nevoie de eforturi suplimentare, printre care o mai bună curăţare a sistemului judiciar, sentinţe mai dure şi un grad mai mare de confiscare a averilor ilicite.

Cazul de cel mai înalt profil a fost condamnarea la doi ani de închisoare a fostului premier Adrian Năstase. El ar fi primul fost premier trimis la închisoare de la căderea comunismului în 1989, însă în acest caz se aşteaptă decizia în apel.

Mita afectează societatea românească la toate nivelurile. Climatul de impunitate îşi are originea încă în perioada comunistă, când ţara era dominată de nepotism şi favoritism.

Percepţia că persoanele vinovate nu sunt investigate sau condamnate a încurajat astfel de prac