La sediul Unităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu-Mureş s-a dat ieri startul seriei dezbaterilor publice privind proiectul de hotărâre al Guvernului pentru înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiară în cadrul UMF. „Noi considerăm că acest proiect de lege prezintă multe lacune, multe inexactităţi juridice. Există un protocol în ceea ce priveşte dezbaterea publică în care o comisie de experţi, de iniţiativă, presa, şi cei care sunt invitaţi au obligaţia ca să răspundă la nişte întrebări pe care noi le-am solicitat. Invitaţi sunt atât români cât şi maghiari, care sunt obligaţi să răspundă la anumite întrebări”, a precizat Constantin Copotoiu, rectorul UMF, în deschiderea conferinţei, organizată împreună cu Coaliţia 52.

Copotoiu a precizat că presiunile de la centru continuă, dorindu-se adoptarea proiectului de lege fără consultarea conducerii UMF.

“Ştiam de vineri că se fac presiuni asupra acestei comisii din partea unora ca să nu aibă întâlnirea cu noi, ci doar după ce se dă hotărârea de guvern. Noi avem un material pe care îl vom înainta acestei comisii de învăţământ de la nivelul Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Îl vom trimite şi la Preşedintele şi premierul României, inclusiv la forurile internaţionale, pentru că noi considerăm că este o încălcare gravă a autonomiei universitare”, a explicat Copotoiu.

Potrivit lui Copotoiu Senatul UMF noua facultate în limba maghiară ar duce la un deficit de cadre didactice la noua facultate. „Făcând un calcul simplu, ajungem la concluzia că în învăţământul în limba maghiară se vor putea crea 161 de posturi, ceea ce înmulţit cu cinci studenţi pe cadru didactic, cum sunt directivele europene ar putea la ora actuală să înveţe în universitatea noastră 805 studenţi de etnie maghiară şi noi avem 1.755. Ce se întâmplă cu această diferenţă ? Propunerea noastră iniţială a fost să creăm suportul desfăşurăr