Nu-i deloc simplu astazi, in Romania, sa scrii de bine despre o persoana publica. Chiar si atunci cand merita. Ai vreun interes ascuns? Vreo obligatie, sigur. Sau poate vanezi un post? Ceva necurat e intotdeauna la mijloc. Onestitatea e exclusa, invectiva obligatorie si argumentele un moft. Iar daca se intampla ca subiectul sa poarte numele Horia Roman Patapievici, vei fi urgent trimis la casa de nebuni: „Te-ai tampit dom’le! Omul e compromis”.
Procesul prin care H.R.Patapievici a devenit unul dintre cei mai nepopulari romani in viata a fost rapid si simplu. Numit in 2005 de catre Traian Basescu intr-una dintre cele mai importante demnitati publice din cultura romaneasca, director al Institutului Cultural Roman (ICR), Patapievici si-a pastrat de-a lungul anilor consecventa editorialelor favorabile Presedintelui. De catre prieteni era etichetat ca „intelectual conservator de dreapta”, de catre dusmani „intelectualul lui Basescu”. Nimic neobisnuit pana la episodul „poneiului roz”, aparut cu putin timp inaintea alegerilor parlamentare din 2008.
In acea vara, expozitia unor graficieni romani la New York, sustinuta de filiala de acolo a ICR-ului, a declansat un urias scandal mediatic, intretinut in special de catre Antena 3 (pentru reamintire si cateva argumente cititi aici). Simpatiile politice ale domnului Patapievici, combinate cu functia detinuta, calitatea de intelectual public si o expozitie de graffiti non-conformista au oferit materie de lucru excelenta pentru propagandistii profesionisti ai Antenelor lui Voiculescu.
In ciuda sesizarilor adresate Consiliului National al Audiovizualului de catre H.R.Patapievici, imaginea sa a devenit sinonima cu anti-romanismul si moralitatea indoielnica. Urmele sunt prezente si astazi, fiind vizibil raspandite in intreg mediul online. Mi-am dat seama cat de eficienti au fost cei de la Antene abia