Prima de risc de ţară pentru România reflectată în cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) a scăzut cu circa un punct procentual în ultima lună, de la 4% la 3%, în contextul ameliorării percepţiei faţă de întreaga regiune şi al evaluărilor pozitive primite de România din partea mai multor analişti străini şi a FMI.
Ieri, CDS-ul României a coborât pe pragul de 300 de puncte de bază (3 puncte procentuale) după ce la sfârşitul lui 2011 - începutul lui 2012, când se înmulţiseră vocile care prevesteau colapsul zonei euro, cotaţiile de risc urcaseră la 450 de puncte.
Chiar dacă în principiu acest indicator influenţează direct costul finanţărilor externe - în principal al celor în euro, ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi spune că nu îi mai dă prea multă importanţă, mai ales după ce tocmai a bifat două
emisiuni de obligaţiuni pe Wall Street, unde - potrivit afirmaţiilor sale - nimeni nu bagă în seamă CDS-urile.
De asemenea, România are în prezent pe piaţă patru serii de obligaţiuni externe în euro, iar tranzacţiile de pe piaţa secundară încep să devină un reper de preţ mai important decât CDS-urile. Analiştii chiar au remarcat săptămâna trecută o creştere semnificativă a tranzacţiilor cu titluri româneşti în euro.
"Înainte obişnuiam să monitorizez evoluţia CDS-urilor, acum nu mai contează atât de mult pentru mine. Mişcarea CDS-urilor vine prea mult din scenarii cu grad scăzut de fundamentare şi prea puţin din date reale, iar în roadshow-ul de anul trecut din SUA am constatat că pentru investitorii americani nici nu contează acest indicator. Ceea ce contează pentru ei este să fii pe piaţă, să ai un istoric şi să fii cât mai tranzacţionat, iar noi am făcut deja paşi în această direcţie", spune Drăgoi.
În ultimele săptămâni, întreaga regiune a beneficiat de o ameliorare a percepţiei de risc, mai ales după ce proiec
